CARTARE · TELEDETECȚIE · GIS
Cartare terestră și aeriană, prelucrarea datelor de teledetecție și integrare în GIS · 21–25 septembrie 2026
În perioada 21–25 septembrie 2026, studenții Facultății de Ecologie și Protecția Mediului au parcurs, într-un singur program aplicativ, întregul flux de lucru al informației geospațiale: achiziția datelor în teren și din aer, prelucrarea lor cu softuri specializate și integrarea într-un proiect GIS unic, de la care au pornit produsele cartografice finale. Practica a fost coordonată de conf. dr. Giuliano Tevi și prof. dr. ing. Daniel Scrădeanu.
Cartare terestră: GNSS de precizie și lucru în cloud
Colectarea datelor spațiale și a atributelor s-a realizat în teren cu un receptor GNSS de precizie și aplicații de cartare mobilă, prin marcarea de puncte, trasee și contururi de suprafețe. Datele au fost apoi sincronizate cu un proiect GIS, într-un flux de lucru complet, de la pregătirea în birou, la colectarea în teren și integrarea rezultatelor, asemănător celui folosit în practica profesională.
Cartare aeriană: campanie UAV multisenzor la Cernica
Zborurile au avut loc în situl Natura 2000 ROSCI0308 Lacul și Pădurea Cernica, cu drone specializate, după o planificare completă a misiunilor: obiective și parametri (GSD, densitate de puncte, precizie), analiza zonei, plan de zbor pe senzor, puncte de control (GCP) și puncte de verificare măsurate cu GNSS-RTK, evaluarea riscurilor și repartizarea rolurilor în echipă. Au fost folosiți patru senzori:
Fotogrametrie RGB (DJI Matrice M350 cu Zenmuse P1), cu GSD de aproximativ 2–3 cm, pentru ortomozaic și model digital al suprafeței (MDS).
LiDAR (DJI Matrice M350 cu Zenmuse L2), cu benzi suprapuse, pentru nor de puncte clasificat în sol și vegetație și pentru MDT, MDS și model al înălțimii vegetației (CHM).
Multispectral (DJI Mavic 3 MS), zburat la prânzul solar și calibrat radiometric pe panou de reflectanță, pentru hărți de reflectanță și indici de vegetație (NDVI).
Calitatea aerului (DJI Matrice M350 cu Sniffer4D), pentru măsurători aeriene multiparametru, comparate cu un set de referință.
Prelucrarea datelor de teledetecție
Datele au fost procesate în DJI Terra, Pix4Dmapper, Pix4Dmatic și Sniffer4D, pe fluxuri specifice fiecărui senzor: alinierea imaginilor și integrarea GCP pentru fotogrametrie, ajustarea benzilor, filtrarea zgomotului și clasificarea norilor de puncte pentru LiDAR, calibrarea radiometrică și ortomozaicul de reflectanță pentru multispectral, curățarea și corecția datelor brute, cu asociere la poziție și înălțime, pentru calitatea aerului.
Integrare în GIS, analiză și produse finale
Toate straturile au fost aduse în același sistem de coordonate (Stereo 70) și au fost reunite într-un proiect QGIS unic. Pe această bază s-au realizat analize privind structura pădurii, indicii de vegetație pe unități (pădure, stuf, luciu de apă, maluri), suprafața apei și a malurilor și distribuția spațială a poluanților, precum și o comparație între senzori: ce informație aduce fiecare și ce lipsește. Livrabilele includ harta tematică finală, setul de date, raportul metodologic și raportul de acuratețe, adică ansamblul de produse pe care îl cer proiectele reale.
Valoare educațională
Practica GIS 2026 a pus studenții în fața unui proiect complet, în echipe cu roluri definite (pilot, observator, operator senzor, responsabil GNSS, responsabil date), cu echipamente și softuri profesionale și pe un sit protejat real. Rezultatul este o experiență aplicativă solidă în GNSS, cartare mobilă, zbor UAV, teledetecție și analiză spațială în QGIS, competențe utile în cartografie, monitorizarea mediului, gestionarea pădurilor și a ariilor protejate și planificare teritorială. Este o abordare bazată pe învățarea prin practică, cu rezultate care se văd pe hartă.
Coordonatori practică: Conf. dr. Giuliano Tevi · Prof. dr. ing. Daniel Scrădeanu
